Bronsita cronica
- Introducere
- Simptomatologie
- Diagnostic
- Tratament
- Evolutie si complicatii
Bronsita cronica este o afectiune de durata a cailor respiratorii,
caracterizata de prezenta constanta a reflexului de tuse si a
expectoratiei timp de minim 3 luni pe o perioada consecutiva de 2 ani.
Principalul factor de risc al afectiunii il constituie fumatul. Bronsita cronica poate sa duca la bronsita obstructiva cronica, emfizem pulmonar sau carcinom bronsic. Prevalenta bolii este de trei ori mai mare in randul barbatilor fata de femei, iar riscul general de boala creste o data cu varsta.
Tusea cronica poate fi declansata de diferite patologii, care, datorita faptului ca au o simptomatologie foarte asemanatoare, dar variaza din punct de vedere etiologic, sunt desemnate prin denumirea generica bronhopneumonii obstructive cronice ( BPOC - boli pulmonare /bronhopneumonii obstructive cronice).
Bronsita cronica simpla, cu toate ca nu se caracterizeaza prin ingustarea bronhiilor, este inclusa in acest grup de afectiuni, deoarece poate duce la bronsita obstructiva cronica.
Definitie
Bronsita cronica este o afectiune in care simptomul caracteristic este reflexul constant de tuse, cu expectoratie, care se manifesta aproape zilnic, cel putin trei luni, doi ani consecutiv.
Diagnosticul diferential cu alte afectiuni pulmonare (cum ar fi astmul bronsic sau emfizemul pulmonar) se face foarte simplu: bronsita cronica simpla provoaca daor tuse cu expectoratie, fara ingustarea bronhiilor si fara dispnee.
Etiologie
S-a constatat ca principala cauza a bronsitei cronice o reprezinta fumatul. Riscul de boala creste in functie de numarul de tigari fumate zilnic. 90 % din bolnavi sunt fumatori activi sau au fumat o perioada indelungata de timp. Fiecare al doilea fumator peste 40 de ani sufera de bronsita cronica.
O alta cauza a bronsitei cronice este inhalarea frecventa de substante toxice, care patrund in sistemul respirator. Grupele de risc sunt minerii si lucratorii din fabrici, care sunt expusi regulat la fum, gaze si vapori. Bronsita cronica poate fi determinata si de o predispozitie genetica (hipersensibilitatea sistemului bronsic).
Substantele toxice inhalate afecteaza tesutul pumonar, marind astfel riscul de infectie virala sau bacteriana.
Agentii patogeniAgentii patogeni cei mai frecventi ai bronsitei cronice sunt bacteriile:
- Haemophilus influenzae;
- Streptococcus pneumoniae;
Bronhopneumoniile obstructive croniceTusea cronica poate fi declansata de diferite patologii, care, datorita faptului ca au o simptomatologie foarte asemanatoare, dar variaza din punct de vedere etiologic, sunt desemnate prin denumirea generica bronhopneumonii obstructive cronice ( BPOC - boli pulmonare /bronhopneumonii obstructive cronice). Termenul de „obstructiv” se refera la ingustarea lumenului cailor respiratorii, care cauzeaza dispnee.
Bronsita cronica simpla, cu toate ca nu se caracterizeaza prin ingustarea bronhiilor, este inclusa in acest grup de afectiuni, deoarece poate duce la bronsita obstructiva cronica.
Bronsita cronica evolueaza de obicei in trei stadii care indica deterioararea progresiva a starii de sanatate:
Stadiul 1: forma simpla, vindecabila prin renuntarea la nicotina, caracterizata de tuse frecventa cu expectoratie alba ( galbena in caz de infectie bacteriana). Bronhiile nu sunt inca ingustate cronic, iar dispneea lipseste;
Stadiul 2: afectiunea progreseaza spre bronsita obstructiva cronica, cu ingustarea bronhiilor. Dispneea si accesele de tuse apar mai ales in urma incordarii fizice. Capacitatea de efort scade considerabil;
Stadiul 3: caracterizat de degradarea cronica a plamanilor prin aparitia unui emfizem pulmonar. Cresterea presiunii in vasele pulmonare suprasolicita inima si deterioreaza functia cardiaca (CPC - Cord pulmonar cronic).
Examenele care se efectueaza sunt:
Clinic - auscultatia pulmonara;
- percutia pulmonara;
- examinarea cailor aeriene;
Paraclinic
Analizele de sange evidentiaza eventualele complicatii ( prin infectii sau afectiuni asociate);
Analiza functiei pulmonare prin spirometrie permite diferentierea de bolile pulmonare obstructive ( astmul, emfizemul pulmonar, bronsita obstructiva cronica) si restrictive (boli in care parenchimul pulmonar este distrus, iar tesutul de sustinere este modificat patologic prin depuneri de colagen);
Radiografia pulmonara pentru excluderea altor patologii pulmonare ca tuberculoza sau cancerul pulmonar;
Electrocardiograma (EKG) evidentiaza eventualele complicatii la nivelul inimii (cauzate de suprasolicitarea cordului datorita presiunii sangvine crescute din sistemul pulmonar- complicatie mai putin frecventa in bronsita cronica simpla) sau la nivelul vaselor coronariene (boala coronariana);
Evitarea substantelor toxice declansatoareDiagnosticul de „bronsita cronica” impune renuntarea absoluta la nicotina. Cu toate acestea, foarte putini bolnavi reusesc sa renunte la fumat, cu toate ca exista pericolul de malignizare (cancer pulmonar- carcinom bronsic). Renuntarea completa la fumat duce, de regula, la disparitia tusei la 4 saptamani de la ultima tigara.
Pacientii care sufera de bronsita cronica provocata de noxele din mediu, ar trebui sa isi schimbe resedinta intr-o regiune cu aer mai curat. Chiar vacantele la munte sau la mare amelioreaza simptomatologia.
Tratamentul medicamentos in caz de infectii
Mucolitice
Medicamentele mucolitice (acetilcisteina, extractul de iedera) nu influenteaza in mod direct evolutia bronsitei acute, dar amelioreaza producerea masiva de secretie si infectiile acute.
Antalgice si Antipiretice
Medicamentele folosite pentru combaterea durerii si scaderea febrei sunt : paracetamol, acid acetilsalicilic, metamizol (algocalmin). Adminstrarea antipireticelor trebuie sa se faca cu discernamant, tinandu-se cont de faptul ca febra nu trebuie combatuta cu orice pret, deoarece ea reprezinta modul organismului de a lupta cu infectia.
Antitusive In cazul in care tusea este seaca si suparatoare se poate administra un antitusiv de tipul codeinei sau noscapinului, insa doar pe termen scurt si in cazuri exceptionale, deoarece aceste medicamente suprima nu doar reflexul de tuse, ci si eliminarea naturala si intentionata a sputei. Folosirea abuziva a antitusivelor duce la acumularea sputei in bronhii, cu risc de pneumonie.
Tratamentul de intretinere
Bronsitele cronice necomplicate nu necesita tratament cu bronhodilatatoare si antiinflamatoare. Administrarea acestora se face doar in stadiile avansate, cand lumenul cailor respiratorii este ingustat.
1f90
Inhalarea constanta de fum de tigara, gaze, vapori si pulberi creste riscul de degradare a starii de sanatate, cu trecerea in stadiul 2 al bolii. Ingustarea bronhiilor provoaca dispnee si scaderea capacitatii de efort. Cresterea progresiva, in stadiul 3, a obstructiei cailor respiratorii duce la dilatare pulmonara (emfizem pulmonar). Emfizemul pulmonar poate determina cresterea presiunii sangvine in vasele pulmonare si, consecutiv, suprasolicitarea inimii si degradarea functiei cardiace.
Prognostic
Prognosticul bronsitei cronice simple este bun daca se sisteaza fumatul si inhalarea de substante toxice. Expunerea constanta la astfel de substante duce, dimpotriva, la degradarea grava a plamanilor si a cordului.
Preventie
Profilaxia bronsitei cronice presupune evitarea substantelor toxice, mai ales a fumului de tigara. 90% din bolnavii de bronsita sunt fumatori, pe cand nefumatorii se imbolnavesc foarte rar de bronsita cronica.
Vaccinari
Evitarea complicatiilor care se asociaza, de obicei, cu bronsita cronica, se face prin administrarea vaccinului antigripal si a celui pneumococic.
Vaccinul antigripalVaccinul antigripal trebuie repetat an de an, deoarece tulpinile virusului se diversifica foarte repede. El este eficient doar impotriva gripei (influenza) , nu si in formele simple de raceala.
Vaccinul pneumococic
Vaccinul pneumococic detemina producerea de anticorpi impotriva pneumococilor- bacteriile care provoaca pneumonia. Vaccinul ar trebui administrat la fiecare sase ani, dar nu mai devreme, datorita efectelor secundare. Grupele de risc in cazul carora se recomanda in mod special vaccinarea pneumococica sunt astmaticii si bolnavii cu bronhopneumonii obstructive cronice.
Principalul factor de risc al afectiunii il constituie fumatul. Bronsita cronica poate sa duca la bronsita obstructiva cronica, emfizem pulmonar sau carcinom bronsic. Prevalenta bolii este de trei ori mai mare in randul barbatilor fata de femei, iar riscul general de boala creste o data cu varsta.
Tusea cronica poate fi declansata de diferite patologii, care, datorita faptului ca au o simptomatologie foarte asemanatoare, dar variaza din punct de vedere etiologic, sunt desemnate prin denumirea generica bronhopneumonii obstructive cronice ( BPOC - boli pulmonare /bronhopneumonii obstructive cronice).
Bronsita cronica simpla, cu toate ca nu se caracterizeaza prin ingustarea bronhiilor, este inclusa in acest grup de afectiuni, deoarece poate duce la bronsita obstructiva cronica.
Definitie
Bronsita cronica este o afectiune in care simptomul caracteristic este reflexul constant de tuse, cu expectoratie, care se manifesta aproape zilnic, cel putin trei luni, doi ani consecutiv.
Diagnosticul diferential cu alte afectiuni pulmonare (cum ar fi astmul bronsic sau emfizemul pulmonar) se face foarte simplu: bronsita cronica simpla provoaca daor tuse cu expectoratie, fara ingustarea bronhiilor si fara dispnee.
Etiologie
S-a constatat ca principala cauza a bronsitei cronice o reprezinta fumatul. Riscul de boala creste in functie de numarul de tigari fumate zilnic. 90 % din bolnavi sunt fumatori activi sau au fumat o perioada indelungata de timp. Fiecare al doilea fumator peste 40 de ani sufera de bronsita cronica.
O alta cauza a bronsitei cronice este inhalarea frecventa de substante toxice, care patrund in sistemul respirator. Grupele de risc sunt minerii si lucratorii din fabrici, care sunt expusi regulat la fum, gaze si vapori. Bronsita cronica poate fi determinata si de o predispozitie genetica (hipersensibilitatea sistemului bronsic).
Substantele toxice inhalate afecteaza tesutul pumonar, marind astfel riscul de infectie virala sau bacteriana.
Agentii patogeniAgentii patogeni cei mai frecventi ai bronsitei cronice sunt bacteriile:
- Haemophilus influenzae;
- Streptococcus pneumoniae;
Bronhopneumoniile obstructive croniceTusea cronica poate fi declansata de diferite patologii, care, datorita faptului ca au o simptomatologie foarte asemanatoare, dar variaza din punct de vedere etiologic, sunt desemnate prin denumirea generica bronhopneumonii obstructive cronice ( BPOC - boli pulmonare /bronhopneumonii obstructive cronice). Termenul de „obstructiv” se refera la ingustarea lumenului cailor respiratorii, care cauzeaza dispnee.
Bronsita cronica simpla, cu toate ca nu se caracterizeaza prin ingustarea bronhiilor, este inclusa in acest grup de afectiuni, deoarece poate duce la bronsita obstructiva cronica.
Simptomatologie
Simptomul principal al bronsitei cronice este tusea persistenta, cu expectoratie alba, vascoasa, care devine galben purulenta in infectii. Toaleta bronhiilor ( prin expectoratie) se face mai ales dimineata.Bronsita cronica evolueaza de obicei in trei stadii care indica deterioararea progresiva a starii de sanatate:
Stadiul 1: forma simpla, vindecabila prin renuntarea la nicotina, caracterizata de tuse frecventa cu expectoratie alba ( galbena in caz de infectie bacteriana). Bronhiile nu sunt inca ingustate cronic, iar dispneea lipseste;
Stadiul 2: afectiunea progreseaza spre bronsita obstructiva cronica, cu ingustarea bronhiilor. Dispneea si accesele de tuse apar mai ales in urma incordarii fizice. Capacitatea de efort scade considerabil;
Stadiul 3: caracterizat de degradarea cronica a plamanilor prin aparitia unui emfizem pulmonar. Cresterea presiunii in vasele pulmonare suprasolicita inima si deterioreaza functia cardiaca (CPC - Cord pulmonar cronic).
Diagnostic
Diagnosticarea bronsitei cronice se face in principal pe baza simptomului caracteristic- tuse permanenta cu expectoratie alba, vascoasa, mai ales la fumatori.Examenele care se efectueaza sunt:
Clinic - auscultatia pulmonara;
- percutia pulmonara;
- examinarea cailor aeriene;
Paraclinic
Analizele de sange evidentiaza eventualele complicatii ( prin infectii sau afectiuni asociate);
Analiza functiei pulmonare prin spirometrie permite diferentierea de bolile pulmonare obstructive ( astmul, emfizemul pulmonar, bronsita obstructiva cronica) si restrictive (boli in care parenchimul pulmonar este distrus, iar tesutul de sustinere este modificat patologic prin depuneri de colagen);
Radiografia pulmonara pentru excluderea altor patologii pulmonare ca tuberculoza sau cancerul pulmonar;
Electrocardiograma (EKG) evidentiaza eventualele complicatii la nivelul inimii (cauzate de suprasolicitarea cordului datorita presiunii sangvine crescute din sistemul pulmonar- complicatie mai putin frecventa in bronsita cronica simpla) sau la nivelul vaselor coronariene (boala coronariana);
Tratament
Vindecarea bronsitei cronice este posibila doar in stadiile incipiente, cu evitarea absoluta a substantelor toxice declansatoare. Simptomatologia poate fi ameliorata prin diferite medicamente.Evitarea substantelor toxice declansatoareDiagnosticul de „bronsita cronica” impune renuntarea absoluta la nicotina. Cu toate acestea, foarte putini bolnavi reusesc sa renunte la fumat, cu toate ca exista pericolul de malignizare (cancer pulmonar- carcinom bronsic). Renuntarea completa la fumat duce, de regula, la disparitia tusei la 4 saptamani de la ultima tigara.
Pacientii care sufera de bronsita cronica provocata de noxele din mediu, ar trebui sa isi schimbe resedinta intr-o regiune cu aer mai curat. Chiar vacantele la munte sau la mare amelioreaza simptomatologia.
Tratamentul medicamentos in caz de infectii
Mucolitice
Medicamentele mucolitice (acetilcisteina, extractul de iedera) nu influenteaza in mod direct evolutia bronsitei acute, dar amelioreaza producerea masiva de secretie si infectiile acute.
Antalgice si Antipiretice
Medicamentele folosite pentru combaterea durerii si scaderea febrei sunt : paracetamol, acid acetilsalicilic, metamizol (algocalmin). Adminstrarea antipireticelor trebuie sa se faca cu discernamant, tinandu-se cont de faptul ca febra nu trebuie combatuta cu orice pret, deoarece ea reprezinta modul organismului de a lupta cu infectia.
Antitusive In cazul in care tusea este seaca si suparatoare se poate administra un antitusiv de tipul codeinei sau noscapinului, insa doar pe termen scurt si in cazuri exceptionale, deoarece aceste medicamente suprima nu doar reflexul de tuse, ci si eliminarea naturala si intentionata a sputei. Folosirea abuziva a antitusivelor duce la acumularea sputei in bronhii, cu risc de pneumonie.
Tratamentul de intretinere
Bronsitele cronice necomplicate nu necesita tratament cu bronhodilatatoare si antiinflamatoare. Administrarea acestora se face doar in stadiile avansate, cand lumenul cailor respiratorii este ingustat.
1f90
Evolutie si complicatii
ComplicatiiInhalarea constanta de fum de tigara, gaze, vapori si pulberi creste riscul de degradare a starii de sanatate, cu trecerea in stadiul 2 al bolii. Ingustarea bronhiilor provoaca dispnee si scaderea capacitatii de efort. Cresterea progresiva, in stadiul 3, a obstructiei cailor respiratorii duce la dilatare pulmonara (emfizem pulmonar). Emfizemul pulmonar poate determina cresterea presiunii sangvine in vasele pulmonare si, consecutiv, suprasolicitarea inimii si degradarea functiei cardiace.
Prognostic
Prognosticul bronsitei cronice simple este bun daca se sisteaza fumatul si inhalarea de substante toxice. Expunerea constanta la astfel de substante duce, dimpotriva, la degradarea grava a plamanilor si a cordului.
Preventie
Profilaxia bronsitei cronice presupune evitarea substantelor toxice, mai ales a fumului de tigara. 90% din bolnavii de bronsita sunt fumatori, pe cand nefumatorii se imbolnavesc foarte rar de bronsita cronica.
Vaccinari
Evitarea complicatiilor care se asociaza, de obicei, cu bronsita cronica, se face prin administrarea vaccinului antigripal si a celui pneumococic.
Vaccinul antigripalVaccinul antigripal trebuie repetat an de an, deoarece tulpinile virusului se diversifica foarte repede. El este eficient doar impotriva gripei (influenza) , nu si in formele simple de raceala.
Vaccinul pneumococic
Vaccinul pneumococic detemina producerea de anticorpi impotriva pneumococilor- bacteriile care provoaca pneumonia. Vaccinul ar trebui administrat la fiecare sase ani, dar nu mai devreme, datorita efectelor secundare. Grupele de risc in cazul carora se recomanda in mod special vaccinarea pneumococica sunt astmaticii si bolnavii cu bronhopneumonii obstructive cronice.
Комментариев нет:
Отправить комментарий